• Secvenţe,  Te-Ve(de)

    E vorba de sinceritate, dar… trăim în minciună!

    7 octombrie 2019 /

    Mi-am amintit de la un film din toiul nopții că… trăim în minciună. Episodul avea în centrul atenției un personaj crispat de faptul că-n jurul lui toți ascundeau realități, se fereau, dădeau răspunsuri corecte… dar nu și adevărate.

    E vorba de sinceritate!, a încercat omul să verbalizeze frustrarea ce-l măcina. Și, până la urmă, firescul pe care l-ar fi văzut atât de ușor de aplicat.

    Însă un alt personaj i-a explicat în două propoziții tot ce era de explicat: Unii nu vor sinceritate. Le e mai ușor să trăiască în minciună.

    Mda. Păcat că replicile astea nu-s doar așa, de film.

    ciuperci otravitoare - trăim în minciună

    Citește și:

    * Șapte adevăruri despre minciuni

    * Cu sinceritate, despre minciuni

  • Bucurii,  Şcoala părinţilor,  Secvenţe

    Șoc. Firescul încă n-a murit

    2 mai 2019 /

    Așa, ca din senin, un domn de 40+ a făcut trei pași, a ajuns în dreptul soției și a sărutat-o. S-a retras la fel de firesc și a continuat discuția cu ea și cu fiul lor. Fiul era mai înalt cu un cap decât ei – dar încă puști.

    Gestul tatălui a fost nu doar firesc, ci probabil și o obișnuință. Soția a răspuns fericită la sărut, iar băiatul n-a schițat niciun semn din acela al tinerei generații, care strâmbă din nas și se rușinează cu babacii…

    Secvența la care am asistat a durat câteva secunde

  • Pietre...,  Secvenţe

    Din categoria „cum să-ți rănești aproapele” – gafe cu cele mai bune intenții

    30 aprilie 2019 /

    Ieri nu-mi mai puteam lua ochii de la un bărbat. Și nu în acel sens. Era un om cuminte. Emana o liniște de nedescris. Se cunoștea că este sărac, dar nu era deloc neîngrijit. Avea locul său, de unde nu-și ridica privirea și nu deranja pe nimeni cu nimic.

    M-am foit o perioadă în jurul lui. Simțeam nevoia să-i ofer un ban, dar nu știam cum să fac asta fără să-l jignesc. Știam că risc să gafez… și, totuși, nu puteam să plec de lângă el ca și cum nu l-aș fi zărit.

    trandafir

    Așa că mi-am făcut curaj.

  • BB: Maria-Paula,  Secvenţe

    Sunt frumoasă!

    6 martie 2019 /

    În dimineața asta, Maria m-a văzut analizându-mi ditamai zgăncoiul din obraz – o mică bubiță la începuturi, de care m-am asigurat eu că nu va rămâne în anonimat…

    – Nu-ți face griji, mami! Ești frumoasă!

    Așa mi-a zis prunca, deși nu o întrebasem nimic, nici nu mă plânsesem de soartă.

  • Hopa tropa prin oraş,  Pentru minte,  Secvenţe

    Cum am primit una peste nasul în vânt

    22 februarie 2019 /

    În seara asta, în drum spre casă m-am amuzat un pic de un tip. Se oprise la trecerea de pietoni, lângă mine – și avea tot capul, privirea și, implicit, nasul pe sus. Dar nu a aroganță, ci așa erau el și starea lui de moment. Și da, chiar era comic!

    Fără să mă gândesc prea mult, am început să-mi analizez poziția propriului nas. Una deloc în jos, dar nici foarte în sus – cam pe-acolo cât să pot privi oamenii în ochi. Mda… ce să zic…