• Explicaţiuni,  OAMENI - în fiecare zi

    Spovedanie cu şampoane

    Data de 10 decembrie aproape că bate la uşă, semnalizând punctul pe care vreau să-l pun pentru strângerea darurilor, în această a V-a ediţie de Globuri cu suflet. O dată cu bătaia gongului, apar alţi şi alţi oameni binevoitori, decişi să doneze ceva: Hai, că doar 10 decembrie nu e bătut în cuie! Ce dacă dau pe 12, pe 15 şi chiar pe 20 decembrie?! Doar nu e mare lucru! În loc să spui mulţumesc că-ţi dau, tu îndrăzneşti să strâmbi din nas?…
    În contextul acesta, mi se deschid nişte răni de anul trecut. Care m-au măcinat atunci şi care au revenit acum în minte, sâcâitoare. Toţi cei cărora le-am povestit – atunci şi acum – m-au făcut nebună! Că-mi fac griji degeaba şi că n-am de ce să dau socoteală, mai ales când, per total, deşi globurile de anul trecut m-au terminat fizic şi psihic – au ieşit exemplar.

  • Explicaţiuni,  Pentru minte,  Pentru suflet

    Sfânta şi Marea zi de Vineri

    *** Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viață veșnică. (Ioan 3: 16)

    Astăzi, este zi de mare întristare. Iisus Hristos, Mântuitorul nostru, a îndurat scuipări, loviri peste față, palme, insulte, batjocoră, haina de porfiră, trestie, burete, oțet, piroane și suliță. A îndurat Crucea și moartea, pe care le-a primit, de bunăvoie, pentru noi.

  • Explicaţiuni,  România,  Vorbe de duh

    Sergiu Nicolaescu – în două acte

    M-am abţinut să spun ceva, ca să nu fiu acuzată că-mi fac trafic pe spinarea morţii unui om. Apoi, am citit n-şpe mii de articole, multe dintre ele acuzând pe celelalte, că au scris doar pentru a fi găsiţi de google după numele Sergiu Nicolaescu. Na, că am pronunţat şi eu, virtual, acest nume! Pentru că… m-am enervat. Pentru că simt nevoia să mă bag în seamă! Pentru că moartea lui Nicolaescu a declanşat două lupte – una mai ceva decât cealaltă!

    * Şi, încep aşa:

  • Explicaţiuni,  Pentru suflet

    Intrarea Maicii Domnului în Biserică

    Ioachim şi Ana erau bătrâni şi fără de prunci – o familie de ocară în faţa oamenilor, o familie care nu primise, aparent, binecuvântarea lui Dumnezeu. Însă, drepţii Ioachim şi Ana nu au deznădăjduit, ci s-au rugat mereu, cu credinţă, pentru a avea un urmaş. Ei au făcut şi o promisiune, aceea de a-şi închina copilul lui Dumnezeu, la Templu (ceea ce numim azi Biserică).

  • Explicaţiuni,  Hopa tropa prin oraş,  Pentru minte,  Pentru suflet,  România

    După dealuri (după mine)

    Să revenim la subiectul cel adevărat. După dealuri este un film în regia lui Cristian Mungiu. Are la bază întâmplarea adevărată de la Mănăstirea Tanacu – o întâmplare în egală măsură tristă, cutremurătoare și, vrem, nu vrem… parte din viața noastră.
    Atunci când spui Cristian Mungiu – nu ai cum să nu te gândești la un film bun. Atunci când abordezi un subiect ce ține de religie, credință, preoți – nu ai cum să nu stârnești interes și comentarii de toate felurile. Atunci când vorbești despre o Românie săracă, nebună, ortodoxă – nu ai cum să nu fii exotic în fața străinătății. Toate aceste ingrediente, adunate – oferă, încă o dată, cheia succesului.

  • Explicaţiuni,  Pentru minte,  Pentru suflet

    Nebun pentru Hristos

    Alături de moaștele Sfintei Parascheva, la Iași au fost aduse spre închinare și moaștele Sfântului Teofil cel nebun pentru Hristos. Dacă nu ați fost curioși până acum să-l cunoașteți, puteți citi despre viața sfântului aici. Pornind însă de la el, eu despre altceva vreau să vorbesc. Despre ce înseamnă, de fapt, acest nebun după Hristos – exprimare pe care nu o întâlnim doar în cazul Sfântului Teofil.