III. La baraj

Apoi am coborat la baraj. Barajul Izvorul Muntelui are inaltimea maxima de 127 de metri, grosimea la baza de 119 metri si lungimea de 435 de metri. Este al treilea dintre cele mai inalte baraje din Romania si al noualea baraj de greutate, ca inaltime, din Europa. A fost executat intre anii 1950 si 1960. Cata munca! Ce spendoare! Iar vederea este absolut fascinanta!

Citeste si:
*** I. Dor de duca
*** II. La picnic
*** IV. Aventuri in orasul Bicaz
*** V. De la Bicaz spre Lacu Rosu
*** VI. Lacu Rosu
*** VII. In locuri sfinte

Continue Reading

II. La picnic

Miercuri dimineata m-am trezit cu floricele proaspat culese si cu un zambet.
M-am spalat, m-am pieptanat… funda rosie nu mi-am pus… si am fost gata de papa. Dar pentru ca in camera ar fi fost prea banal, George m-a invitat la picnic. Am urcat cateva sute de metri de la motel si-am ajuns intr-o particica de rai. Avem o tara tare frumoasa! Acolo am mancat si am sorbit din frumusetile ce ne inconjurau. Frumoase poze, nu? Frumos peisaj! Tot sa mananci in natura! Numai sa culegi si resturile dupa tine! E de-a dreptul sfasietor ca in tot acest context sa fii ingropat in gunoaie. Nu-mi place deloc vorba aceea – Romania e ok, pacat ca-i locuita – dar cand am vazut cata mizerie exista in raiul oamenilor, mi-a fost rusine fata de pamantul pe care-l calcam.

Aceasta poza este doar una dintre cele pe care le-am facut pe parcursul zilei. O poza de constientizare… si in acelasi timp o poza ce nu va putea fi marita – in semn de protest.

 

Citeste si:
*** I. Dor de duca
*** III. La baraj
*** IV. Aventuri in orasul Bicaz
*** V. De la Bicaz spre Lacu Rosu
*** VI. Lacu Rosu
*** VII. In locuri sfinte

Continue Reading

I. Dor de duca

Marti seara a venit George acasa, m-a luat de-o aripa si-am zburat impreuna spre zari albastre.
Poate am vrut sa sarbatorim Pastele, sau Sfantul Gheorghe (La multi ani, iubitule!), sau 1 mai cu anticipatie. Sau poate ca nu am vrut nimic. Doar sa evadam. Si, ca niste scapati de acasa ce eram, am plecat fara sa stim exact unde. Ieseam cu masina din Iasi, dar nu aveam habar incotro ne indreptam. Ne-au insotit un rucsacel cu haine, o sacosa cu de-ale gurii si neaparat aparatul de fotografiat!
Intr-un final, am poposit la Motel Cristina. Mai exact, la 7 km de Bicaz, in drumul spre Poiana Largului. Acolo ne-am petrecut noaptea, iar ziua urmatoare (adica ieri) am fost turisti. Am vazut locuri frumoase. M-au bucurat multe, m-au intristat multe. Am facut poze la greu si ne-am intors acasa plini de energie.
Despre toate acestea, in episoadele ce vor urma.

 

Citeste si:
*** II. La picnic
*** III. La baraj
*** IV. Aventuri in orasul Bicaz
*** V. De la Bicaz spre Lacu Rosu
*** VI. Lacu Rosu
*** VII. In locuri sfinte

Continue Reading

Viata la tara

Uitasem cat de bine este sa te rupi un pic de lume. Sa lasi munca, televizor, calculator, aglomeratia unui oras si sa te retragi pentru doua zile undeva, la tara. Uitasem cum miroase aerul curat. Uitasem sa ma joc. Uitasem sa iubesc animalele. Sa invat din blandetea lor. Sa fiu curioasa ca mieii si jucausa ca iezii. Sa alerg, sa rad, sa ma bucur.

Am plecat fara George. Dar, mergand la el acasa, l-am simtit mereu langa mine. Si-am facut multe poze, ca sa-i alin si lui dorul de tot ceea ce eu am avut ocazia sa retraiesc.

Continue Reading

O vacanta fara de sfarsit

Cinci zile de concediu si doua week-end-uri. In total noua zile libere! Mai mult decat sapte, mai putin decat o vesnicie.
Noua zile in care am profitat din plin de fiecare moment. Opt zile in care am neglijat complet calculatorul si implicit un blog abia nascut. Calculatorul in sine nu mi-a lipsit deloc, in schimb blogul da – as fi avut multe de scris.
O zi in Magiresti (Bacau), alta in Galati, doua zile in Delta, la Sulina si patru zile la mare, in Saturn. Ziua a noua in Iasi – pregatire sufleteasca pentru reintoarcerea la serviciu. Oboseala mare, placere si mai mare! Au fost niste zile in care somnul s-a clasat pe ultimul loc iar drumetiile, aventura, noutatea, dragostea si ideea de libertate au ocupat locuri fruntase.
Astazi e ziua a noua. Aparent ultima. Dar prima dintr-un lung sir de zile frumoase ce vor urma.
Continue Reading
1 9 10 11