Sper din suflet că maşina este condusă de o femeie şi că în veci nu va fi nevoie de un bărbat la volanul ei! 🙂
Nu ştiu dacă mă înşel, dar cred că nu alegi o astfel de culoare decât dacă eşti singură sau dacă în familia ta există maşini de schimb. Noi avem doar un PUI, alb. Pe care îl conducem amândoi, cu rândul, în funcţie de priorităţi. În roz nu m-aş simţi nici eu prea bine… dar să mi-l imaginez pe George scoţând capul dintr-o lume roz… este deja peste puterile mele! 🙂
Oricum, ar fi interesant de experimentat un astfel de moment! 😀
11 comentarii
Eu sunt un om optimist, imi place rozul si chiar am avut o perioada in care toate hainele pe care le cumparam (tricouri, in special) erau roz. Acum ma uit la ele si nu-mi mai vine sa le port, desi nuanta ma prinde in continuare, iar eu nu mi-am pierdut (sper) optimismul care m-a consacrat. Dar, na… o masina ataaaaaaaaat de roz e prea de tot!!! Brrr!
Se vede că n-ai cunoscut optimismul suprem! 🙂 😛
Categoric!:))
Eu cred ca posesoarea/posesorul masinii nu va avea niciodata accident. Tocmai datorita culorii!
Hmmm… pe lângă asta ar trebui să fie şi fosforescentă! 🙂
Trecând peste glume, accident chiar nu doresc nimănui!
De urmarit totusi … cine o conduce 🙂
🙂 Offf, nu vreau surprize! 🙂
Nu vreau să te descuraje dar…. La mine în sat era de Crăciun o toyota sau ceva japonez (model mai vechi) ROZ.
Şi culmea, o conducea un tip….
Of, offff, măi, măiiii! Ce să zic… se mai întâmplă! :))
Dar oare există culoarea asta la vânzarea de mașini? 😆
Tind să cred că e vopsită la comandă.
Nu ştiu ce să zic… Aşa că mă abţin :).