Bucurii,  Din online

Ma mut la casa noua. Online

E aiurea sa stau toata ziua cu ochii-n blog si sa fiu atat de ocupata, incat sa nu scriu nimic.
Pare atipic. Anormal. Cu a – de la Anda. Deci, tipic si normal mie 🙂
Sunt pe aici. Ma fac ca fac treaba pe blog. Pe noul blog.

E ca si cum te-ai muta dintr-o casa in alta casa, mai mare si mai frumoasa. In general, se arunca mobila veche si se paseste pragul cu cat mai putin bagaj. Ei, eu car toata mobila si fiecare amintire de aici – pentru a le pune dincolo. Nu e usor. Nu ma pricep. Stresez oamenii si-i distrag de la munca lor. Am noroc ca sunt ei de treaba. Mult prea de treaba.
Ca si tine. Care-mi citesti aberatiile si-mi dai mereu, inca si inca o sansa. Te intorci pe Sapte pietre pentru o noua doza de ceva. De ras, de nervi, de suspin, de bucurie, de amagire, de complicitate. Pentru ca, da – esti complicele meu! Si ma sustii in nebunia asta frumoasa, care produce dependenta.
Sunt dependenta de blog! Am inceput sa traiesc realitatea, gandindu-ma cum s-o transform mai bine intr-o postare.
Acum, vreau sa ma mut si eu la casa noua. Nu stiu daca e un pas bun sau rau, daca-i prea devreme sau prea tarziu. Am zis si s-a implinit! Tot cu ajutorul celor din jur. Un cadou pentru mine si pentru pasiunea mea.
Sper sa merite efortul. Daca e dependenta, sa fie pe deplin!
Sper sa-ti placa si tie noua casa, atunci cand te voi invita sa intri in ea.
Deocamdata, nu vreau sa ma gandesc la criticile ce vor urma. Acum varuiesc peretii, pun parchet, gresie si faianta, cumpar covoare si tablouri, umplu sertare… Sunt un fel de gospodina online. Macar atat.

16 Comments

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *