Pentru minte

Soacră sau mamă?

Vorbeam, de curând, cu mama a doi băieți. Îmi spunea că regretă că nu a făcut și o fată. Eu am încercat s-o consolez, căci viața recompensează! Acum are și două nurori – care-i pot fi fete. Și-am întrebat-o ce e ea: soacră sau mamă?

Ei, și crezi că-mi zice una dintre ele mamă? Îmi vorbesc cu dumneavoastră și zic băiatului – vezi că te-a strigat mama ta! Sunt o străină pentru ele, oricât am încercat să mi le apropii.

Apoi m-am gândit la soacra mea căreia i-am spus, din primul moment, mama. Mi l-am amintit pe George, la începutul relației noastre. Nici cu gândul nu gândeam pe atunci că vom fi împreună pentru totdeauna. Îmi zicea că, pentru el, mama e sfântă și nu ar putea să i se adreseze altei femei așa. Acum, când o strigă pe mama mea – mama!, îmi revin în minte fragmente din acea discuție și zâmbesc. Nu i-a impus nimeni să-i spună în vreun fel. Inițial, chiar i-am atras atenția că a greșit în exprimare. Atunci, el m-a contrazis: „Ba nu, e și mama mea!”.

Cred că mulți și-ar dori o soacră precum mama mea sau cealaltă mamă a mea. Să-și pună sufletul în palmă pentru copii – adică să-i vadă și pe ceilalți ca fiind copiii ei și să nu facă diferențe. Să-i iubească pe toți și să-i certe pe toți în același fel.

Deci… soacră sau mamă?

Acum știu că există și acel tip de soacră – poamă acră – dar mai cred și că prejudecățile pot influența și ne pot împiedica să ne dorim să cunoaștem mai bine o persoană. Știu că unele soacre pot sufoca. Dar știu și că există soacre care pot fi mai mame decât adevăratele mame.

Sunt multe bancuri pe seama soacrelor. Iar mama e de pus la rană. Atunci când mulți sunt nervoși pe soacră și o jignesc – cu gândul/ vorba/ fapta – omit un lucru. Faptul că jignesc mama persoanei pe care o iubesc! Că supără o mamă și că-și pun perechea – după cum e expresia, între ciocan și nicovală. La fel se întâmplă și când soacra cea acră își pune la zid copilul pentru greșelile nurorii/ ginerelui.

Nu e bine să te bagi în casa omului. Dar e bine să-ți dorești armonie. Oricum i-ai spune femeii – soacră sau mamă.

Tu? Cum te înțelegi cu soacra ta? Cum i te adresezi?

Pentru cei necăsătoriți: îți imaginezi că i-ai putea spune vreodată soacrei – mama?

***

soacră sau mamă - floare din grădina soacrei - mamei mele
Floare din grădina soacrei/ mamei mele 🙂

Update, peste ani și ani…:

Din păcate, familia s-a destrămat. Din fericire, sunt la fel de apropiată și de prietenă cu soacra mea.  Astăzi, cel mai des îi zic mamaie, ca să fiu în ton cu nepoata ei. Dar mă trezesc de multe ori spunându-i și mamă – fără să simt că aș greși cu ceva!

18 Comments

  • Anonymous

    hum…Pt mine mama sotului meu e tanti Angela si tatal lui la fel,la randul lui…de fapt el nu le spune in nici un fel parintilor mei,si nu pentru ca nu ar tine la ei ci pt ca nu e mama sau tata.
    un pic pe langa subiect,bunica d epe mama a murit acum 15 ani,si dupa vre un an bunicu si a gasit o consoarta,si pana acum ea nu a fost niciodata bunica a fost "nevasta" bunicului
    Cristina

  • Gabi

    Mamei mele ii zicem toti "Mami" (dupa personajul din "Pe aripile vantului").
    Foarte rar si cand vreau s-o stresez pe soacra-mea ii zic "Mamica" (cu accent pe mi) – te asigur ca se streseaza.

    Mi-ai dat o idee buna, si asa nu stiam cum sa-i zic.
    De acum inainte ii zic Bunica (cu accent pe ni).

  • liliana

    Mama e un cuvant sacru, cu o semnificatie aparte, tocmai de aceea ne vine greu sa ne adresam altor persoane straine cu "mama".Eu pun o intrebare: cum te-ai simti tu, Anda, ca de fata cu tine fiica ta sa spuna mama altei persoane? Te asigur ca nu vei fi prea mandra. Eu am folosit cuvantul "mama-soacra", "tata-socru".A fost ok.

  • anda_elena

    @Liliana: De vreme ce eu ii spun "mama" soacrei mele, de fata cu mama mea, ar fi culmea sa ma supar daca fata mea ar proceda la fel.

    Daca soacra merita, eu cred ca i te poti adresa cu "mama". Iar mama adevarata nu cred ca-si doreste altceva pentru copilul ei decat ca soacra sa fie tot o mama si nu o poama acra.

  • Isis

    Mamei mele ii zic de-o viata "mami", asa ca mi-a fost usor sa-mi strig soacra "mama". Sotul meu le zice amandurora la fel ca mine.
    Sentimentul de dragoste poate nu e acelasi, dar respectul da.

  • Anonymous

    soacra mea e o scorpie cu doua fete,care da gata in fiecare seara un six pack de bere,apoi vine pe la ferestrele noastre ca sa ne spioneze si daca are chef sa urle,o face chiar daca avem invitati …
    mentionez ca stam -eu cu sotul- la demisolul casei ei,pe care l-am renovat pt ca era infect,nu exista curent ,apa sau canal,iar acum ne face viata grea pt ca intr-o zi sa plecam.ne jigneste si orice am face nu suntem destul de buni pt ea.
    ne-am facut nunta siguri si ne platim facturile chiar daca momentan nu lucram,nu o deranjam cu absolut nimic,dar ea ne face viata un calvar.eu nu mai rezist si desi am investit 8000 de euro in demisol,cred ca o sa plec in chirie.desi este doctor si are un salariu bun ne cere bani pe care nu-i mai inapoiaza,isi cumpara mereu haine scumpe si face excursii religioase.de ce nu ne poate lasa in pace?

    cred ca numele ei este monstru

  • Adriana

    Of 🙁 Eu nu-i pot spune „mama” soacrei mele fiindca pentru mine mama e numai una…si mi-as dori sa-l iubeasca mai mult pe sotul meu dar n-o face fiindca nu poate, ea mi-a zis asta: ca nu poate sa iubeasca copiii fiindca lumea in care traim e rea si e rau sa se nasca alti copii pe lumea asta! Mare, mare tristete in sufletul ei, incerc s-o accept asa cum e din drag pentru sotul meu! Mama, in schimb, isi iubeste toti ginerii si nurorile! Si ei pe ea dar nu-i spune niciunul cuvantul sfant : Mama!

    • anda_elena

      Deci – unele nu pot fi mame nici pentru copiii lor.
      Iar altele pot fi mame pentru toţi copiii care se „lipesc” de familia lor. Prin urmare… ar cam merita să fie numite „mame”, nu? 🙂 Unele sunt – şi unele nu. Important este să fie înţelegere!

  • lauara

    traim intr-o lume cu prea multe preconceptii si e pacat ca ne complicam singuri viata.Ar fi frumos daca ne-am educa copii sa le zica mama si tata la soacre/socrii, poate relatia dintre ele s-ar imbunatati…cel putin sper sa am dreptate.. nu stiu cum am sa ma adresez viitorilor socrii, anul viitor am sa revin cu un raspuns 🙂

  • Oana

    Anda, eu abia acum am vazut articolul asta la tine pe Facebook, dar am sa comentez chiar daca e mai vechi.
    Mama prietenului meu e tare draguta si de treaba si ma place mult, darrrrrrrr, nu e mama. Cat ar fi ea de faina, n-as putea pentru nimic in lume sa o numesc mama. Nu ma intelege gresit, bravo celor care o fac, dar pentru mine nu e o optiune.
    Eu de fapt nu ii zic nicicum, daca vreau ceva cu ea si nu e de fata il rog pe prietenul meu sa o strige… desi suntem de mai bine de 6 ani impreuna si nici ea nu ma cunoaste de ieri sau de azi.

    • anda_elena

      Cred că la voi e altceva. Sunteţi împreună de când eraţi mai copii şi petreceţi o lungă perioadă de timp în „prietenie”. Cred că, după căsătorie şi peste ceva timp o vei striga buna/ bunica/ mamaia – sau cum o vor striga copiii tăi.

  • lore

    lucrurile sunt un pic mai complicate… numai in Ro probabil striga ginerii sau nurorile mama pe socri. nu am nimic impotriva, noi ne strigam parintii celuilalt pe numele mic, de ex soacra mea e Miki si tatal meu e Mircea pt sotul meu. nu are nimic de-a face cu respectul sau intelegerea, mai ales ca locuim departe tare de ei – ar fi fost un efort s-o strig mama si pt ce? O respect la fel de mult fara s-o numesc mama, ca nu e. poate daca traiam in Ro erau alte reguli. niciunele nu sunt corecte sau gresite, important e sa te intelegi. in tot cazul, orice om are doar o Mama; eu am doua socare, sic………

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *